Stresul - ce este, cum se manifestă și ce putem face

Astăzi aduc în atenția dumneavoastră un subiect cu care probabil ne întâlnim cu toții mai des decât am dori: stresul. Acesta pare să apară ca un musafir nepoftit în viața noastră fix atunci când suntem prea ocupați pentru a-i oferi o ceașcă de ceai și o conversație amicală. Dar ce este de fapt stresul? Și de ce se comportă ca un oaspete neinvitat care refuză să înțeleagă aluziile noastre subtile că este timpul să plece?

Așadar, ce este stresul?

Stresul este un răspuns biologic automat, adaptativ, care apare în momentul în care percepem o amenințare, o provocare sau un obstacol, generând o stare de alertă, de tensiune pentru mobilizare.

Cu alte cuvinte, stresul este ca un alarmist bine-intenționat din corpul nostru. 

El apare nu numai datorită unor evenimente cu impact emoțional major, ci și atunci când ne confruntăm cu provocări, schimbări sau tracasări cotidiene - fie că este vorba de un termen limită la locul de muncă, o discuție tensionată cu un prieten sau un ambuteiaj în trafic.

Corpul nostru răspunde prin a ne "pompa" cu energie, pregătindu-ne să luptăm sau să fugim (și, să fim sinceri, uneori am prefera să fugim).

Pe scurt, stresul nu este întotdeauna un răufăcător. Uneori, ne poate mobiliza pentru a termina un proiect important sau pentru a ne motiva să rezolvăm o problemă. Problema apare când acest "energizant natural" nu se oprește și începem să ne simțim ca și cum am concura într-o maraton fără linie de sosire.

Stresul poate afecta mai multe aspecte din viața unei persoane, manifestându-se prin diverse simptome care pot varia în intensitate și durată. Uneori, simptomele sale sunt precum semnalele misterioase ale unei nave spațiale: dificil de descifrat și deseori ignorate.

Mulți oameni au dificultăți în a recunoaște stresul pe care îl simt, sau nu reușesc să facă legătura între simptomele lor și emoțiile pe care le trăiesc. Nu e ca și cum am avea o legendă în care să scrie: „Stomac agitat - nivel avansat de stres. Soluția: un maraton de comedii și o porție generoasă de înghețată!”

Dar pe lângă glume, e important să înțelegem că stresul nu e doar o ”figură de stil” și poate afecta serios starea noastră de bine.

Atunci când vorbim de simptome ale stresului acut, ne referim la simptome care apar înainte sau în timpul unei situații stresante. Pe termen lung, stresul acut devine cronic (adică o stare prelungită de stres) și poate duce la probleme cardiace, tulburări anxioase, depresie, boli de piele, insomnie și poate slăbi sistemul imunitar.

Simptome Fizice:

• Tensiune musculară: Stresul poate duce la contractarea musculaturii, manifestându-se prin dureri de cap, dureri de spate sau senzația de rigiditate.

• Probleme gastro-intestinale: Stomacul și intestinele pot fi afectate, cauzând disconfort abdominal, indigestie sau chiar tulburări digestive.

• Tulburări de somn: Dificultăți în a adormi sau a rămâne în somn pot apărea în perioadele stresante, ceea ce poate contribui la oboseală cronică.

• Schimbări ale apetitului: Stresul poate afecta pofta de mâncare, determinând fie creșterea, fie scăderea apetitului.

Simptome Emoționale și Cognitive:

• Anxietate: O stare generală de neliniște, teamă sau îngrijorare constantă.

• Depresie: Stresul persistent poate contribui la sentimente de tristețe, lipsă de motivație și descurajare.

• Dificultăți de concentrare: Gândurile stresante pot afecta capacitatea de a te concentra și de a lua decizii.

• Iritabilitate: Persoanele stresate pot deveni mai irascibile sau sensibile la stimuli mici.

Simptome Comportamentale:

• Modificări ale somnului: În plus față de tulburările de somn, pot apărea și schimbări ale rutinei de somn sau a obiceiurilor legate de somn.

• Izolare socială: Unii oameni aleg să se retragă social atunci când se simt stresați, evitând interacțiunea cu ceilalți.

• Schimbări în alimentație: Consumul excesiv de alimente sau, dimpotrivă, pierderea poftei de mâncare pot fi observate în perioadele stresante.

• Compulsii sau ticuri: Stresul poate contribui la dezvoltarea unor comportamente compulsive sau la apariția unor ticuri nervoase.

Conștientizarea simptomelor și a efectelor pe termen lung ale stresului poate fi primul pas spre o viață mai relaxată și prioritizarea îngrijirii de sine. Și cine știe, poate ne-ar fi util dacă învățăm și câteva tehnici de detensionare astfel încât să trimitem stresul în vacanță!

Câteva lucruri care ne pot ajuta la gestionarea stresului:

1. Putem încerca să practicăm Respirația Conștientă - un exercițiu de respirație profundă, care poate fi ca un „restart” pentru sistemul nostru nervos și ne poate ajuta să ne eliberăm de stres sau de anxietate.

2.Mișcare - un pic de exercițiu fizic ne poate ajuta mult în a ”arde” acel cocktail de hormoni de stres.

3. Ne putem dedica timp pentru propria persoană - fie că este vorba de citit, de a ne plimba în parc sau de a ne îngriji plantele, este important să ne acordăm timp pentru activități care ne relaxează.

4. Uneori râsul poate fi cel mai bun ”medicament” – un episod bun de comedie sau o glumă pot fi o modalitate de a reduce tensiunea.

5. Tehnici de management al stresului -  atunci când e nevoie de un pic mai mult decât o cană de ceai sau de o seară liniștită pentru a ține stresul sub control.

Este important să putem gestiona cât mai bine stesul astfel încât acesta să nu preia controlul și să ne transforme fiecare zi într-o experiență tensionată. Dacă simți că te copleșește, nu ezita să cauți un prieten, un membru al familiei sau un profesionist pentru a vorbi despre asta și pentru a te susține.