Indispoziție de sezon vs. Tulburările Afective Sezoniere: Cum să facem față schimbărilor de stare

Toamna aduce cu ea o explozie de culori, dar pentru unii dintre noi, vine la pachet și cu stări de oboseală și melancolie. Ce-i drept, e ca și cum am simți că natura se pregătește să intre în hibernare, iar organismul nostru vrea să-i urmeze exemplul. Întrebarea este dacă avem de-a face cu o simplă indispoziție trecătoare de sezon sau cu o tulburare afectivă sezonieră?

Cu toții am auzit de astenie de toamnă, depresie de iarnă sau astenie de vară. Toate acestea fac parte din categoria tulburărilor afective sezoniere (TAS) sau tulburări afective cu pattern sezonier. Deși denumirea de "tulburări afective sezoniere" poate sugera o legătură strânsă cu vremea, conform Asociației Americane de Psihiatrie, acestea pot indica semne ale unei depresii majore sau a unei tulburări bipolare. TAS declanșate primăvara sau vara mai sunt numite și ”depresie de vară”, în timp ce TAS declanșate toamna și iarna sunt numite și ”depresie de iarnă”. Contrar aparențelor, nu schimbările de anotimpuri sau temperatură sunt singurele cauze, ci mai degrabă aceste tulburări există într-un context și sunt influențate de condițiile meteorologice menționate. Deci, cum deosebim între indispoziția de sezon și o problemă mai serioasă?

În primul rând, este important să înțelegem cum pot influența schimbările de anotimp dispoziția noastră în mod fiziologic.

Toamna: când zilele se scurtează, starea de bine se micșorează

Toamna, cu frunzele ei colorate și briza răcoroasă, poate să fie poetică, dar uneori putem simți ca și cum cineva ne scoate bateriile într-un mod subtil. Zilele devin mai scurte, noaptea mai lungă, corpul nostru simte această schimbare, iar starea noastră de spirit pare să parcurgă același drum. Reacția? Oboseală, lipsă de energie, și o melancolie care se infiltrează subtil în rutina noastră. Ce se întâmplă de fapt?

Ritmul nostru circadian este influențat de cantitatea de lumină mai scăzută. Astfel, nivelul de melatonină (hormonul care ne ajută să adormim) poate să crească, ceea ce ne face să ne dorim să dormim mai mult. Este normal să ne simțim somnoroși când este întuneric, iar lipsa luminii dimineața devreme ne face să ne trezim mai greu.

În plus, scurtarea zilelor poate duce și la scăderea nivelului serotoninei (neurotransmițător pentru starea de bine), ceea ce poate favoriza o dispoziție mai depresivă.

Lipsa soarelui poate duce și la scăderea cantității de vitamina D sintetizată de organismul nostru. Aceasta contribuie la funcția musculară normală și la metabolismul energetic, așa că un nivel scăzut de vitamina D poate determina o senzație de oboseală. Pe lângă aceasta, lipsa vitaminei D poate duce la depresie, osteoporoză, probleme de somn, anxietate, inflamații și scăderea imunității.

Vremea mohorâtă și frigul ne fac să evităm mai mult ieșitul afară și adoptăm un stil de viață mai sedentar. În plus, oboseala pe care o resimțim ne poate face să fim mai puțin motivați să ieșim și să facem exerciții fizice. Tocmai această inactivitate te poate face să te simți letargic.

Primăvara: când soarele revine, dar tu ești încă în hibernare

Primăvara vine cu promisiunea renșterii. Cum să nu te simți ciudat când totul înflorește, iar tu te simți ca o plantă înainte să primească lumina soarelui? Astfel, în loc să te bucuri de soare, te simți oarecum ca un zombie primăvăratic: conștient că afară e minunat, dar tu ești tot într-un fel de hibernare emoțională. Este posibil ca organismul tău să aibă nevoie de mai mult timp să iasă din această stare, să se regleze și să alinieze la un stil mai activ de viață. În plus, lipsa vitaminelor sau stilul mai sedentar din timpul iernii pot să facă mai dificilă mobilizarea resurselor imediat cum s-a încălzit vremea. Pe măsură ce ritmul tău circadian se adaptează treptat la lumina tot mai multă, și tu vei începe să simți că ai mai multă energie.

Când poate fi mai mult decât o indispoziție temporară de sezon?

Dacă simptomele tind să se agraveze și îți afectează semnificativ calitatea vieții, s-ar putea să fie vorba de ceva mai profund. Iată câteva semnale de alarmă:

• Stare de spirit persistent negativă: Dacă senzația de tristețe și lipsa de interes persistă și nu sunt doar o întâmplare temporară, ar putea fi cazul să consulți un specialist.

• Dificultăți în funcționarea zilnică: Dacă simți că activitățile zilnice devin copleșitoare și ai probleme în a le face față, ar trebui să iei în considerare o vizită la profesionist.

• Izolare Socială: Dacă te retragi constant și eviți interacțiunea socială fără un motiv aparent, este bine să fii atent la această tendință.

Simptomele specifice TAS:

• dispoziție tristă majoritatea zilei, aproape în fiecare zi

• pierderea interesului pentru activitățile care îți plăceau înainte

• fatigabilitate

• probleme cu somnul: dormi prea mult/insomnie

• creștere în greutate, poftă de carbohidrați/dulciuri

• dificultăți de concentrare

• retragere socială și evitarea activităților sociale

• lipsa speranței, a valorii sau sentimente de vinovăție

• gânduri că nu mai vrei să trăiești

Simptome specifice depresiei de iarnă:

• dormi mai mult ca de obicei, te trezești mai greu dimineața

• somnolență în timpul zilei, cu probleme de concentrare și îndeplinire eficientă a sarcinilor

• oboseală, energie scăzută, lipsa motivației, amânarea sarcinilor

• creștere în greutate, modificarea apetitului (în special pofta de carbohidrați)

Simptome specifice depresiei de vară:

• insomnie

• scăderea apetitului și scădere ponderală

• agitație sau anxietate

• iritabilitate

Indispozițiile de sezon sunt ca niște musafiri nepoftiți care vin la noi în suflet atunci când natura decide să facă o schimbare de decor. Putem să le privim ca pe niște prieteni care ne vizitează cam de două ori pe an și, în loc să-și ceară scuze, ne aduc cadouri sub formă de oboseală și schimbări de dispoziție. Dar, și aici vine partea bună, ambele sunt trecătoare. Cum le facem față? Cu răbdare, cu câteva schimbări în rutina zilnică și cu un strop de umor, pe cât posibil.